Sighişoara / Schäßburg

Biserica din Deal a fost inițial o capelă a unei vechi cetăți secuiești sau care a aparținut unui greav. În sec. al XII-lea capela este reconstruită ca bazilică romanică cu trei nave și turn clpotniță în partea de vest. Acesta din urmă este integrat în biserica hală în urma lucrărilor de reconstrucție începute în sec. al XIV-lea. Încă de la Reformare biserica nu a mai fost folosită pentru slujbele ținute pentru comunitate, ci ca biserică a gimnaziului german. Bolta gotică a corului a fost înlocuită în sec. al XIX-lea cu una din lemn. În interior se păstrează fresce medievale, care au fost restaurate în cursul lucrărilor de conservare din 1995, finanțate de Fundația Messerschmitt. În biserica folosită astăzi ca muzeu se păstrează din inventarul original numeroase pietre de mormânt renascentiste, tabernacolul și o strană gotică târzie. În plus au fost aduse aici numeroase altare valoroase provenite din biserici de sat aflate în pericol sau nefolosite și o colecție de lăzi de provizii din sec. XVI-XVIII.

Biserica Mănăstirii, pe vremuri aparținând ordinului domincan, a devenit după 1555 biserica parohială a comunității urbane. Consiliul Orășenesc s-a instalat în clădirea aparținând mănăstirii, dar care a fost demolată de către administrația ungară. Biserica hală gotică, fără turn provine dintr-o bazilică romanică din 1298. Nava cu patru abside este urmată de un cor lung, care păstrează încă bolțile gotice originale. Spațiul interior pare îngustat din cauza tribunelor construite în navele laterale. Din mobilier s-a păstrat cristelnița de bronz din 1440 și splendidul altar baroc din 1680. Pe pereți și pe tribune este expusă o colecție neprețuită de covoare din Anatolia din sec. XVII-XVIII.

Așezarea

O vizită in Sighişoara poate fi privită ca o călătorie în timp, o incursiune în trecut, căci “Perla Transilvaniei” este considerată a fi una dintre cele mai bine păstrate localităţi medievale din Europa, locuită în întregime. Centrul istoric a fost înscris în 1999 pe lista patrimoniului mondial UNESCO. Pe vremuri,  puternica cetate era apărată de mai mult de 14 turnuri și 5 bastioane. Astăzi se mai păstrează doar nouă dintre acestea, fiecare purtând numele brselei care l-a construit.

În fiecare an, în iulie, are loc pe această ”scenă” Festivalul Medieval. Un aer special îl dau clădirile istorice, precum  Casa Venețiană, Casa cu Cerb și cele opt biserici. Una dintre acestea, biserica mănăstirii a fost menționată documentar pentru prima dată în 1298 și a aparținut inițial ordinului Dominican. Era unită cu mănăstirea printr-un atrium. După 1550 mănăstirea devine sediu al primăriei. Se spune că fețele discipolilor din scena Cinei cea de Taină de pe altarul din biserica mănăstirii sunt asemănătoare cu cele ale membrilor consiliului, precum și a preotului paroh din acea vreme, ceea ce subliniază rolul deosebit de important pe care îl avea biserica în viața ecumenică și laică a comunității.