Biserica sală fără turn a fost menţionată pentru prima dată în 1448. În timpul lucrărilor de fortificare din 1500 se construieşte un turn masiv peste cor şi un al doilea în partea de vest. Astfel corul a fost îmbrăcat cu un zid gros de 2m, care l-a despărţit de navă printr-un perete, accesul realizându-se printr-un portal protejat cu hersă (grilaj glisant din lemn întărit cu fier). În acelaşi timp incinta a fost închisă cu un zid de fortificaţie, accesul făcându-se pe sub un turn de poartă. Astăzi se mai păstrează din zid doar fragmente în partea de sud. Turnul de poartă a fost folosit mai târziu ca locuinţă pentru paznicul cetăţii. Turnul de vest a fost înlocuit în sec. al XIX-lea de o închidere poligonală, în care fost construită galeria orgii. Pe peretele de est se găseşte un exemplu rar de altar amvon, realizat în 1770 de Johann Folbarth, renumit pictor şi sculptor sighişorean. În corul zidit se mai păstrează încă bolţile gotice, tabernacolul, portalul sacristiei şi fragmente de frescă.
Aşezarea
La o primă vedere nu este uşor să depistezi tot ceea ce este de descoperit în biserica fortificată Netuş, dar numeroasele modificări aduse clădirii în ultimii 700 de ani au lăsat multe urme.În spatele altarului un culoar îngust conduce către o cameră întunecoasă, situată chiar sub turnul masiv de est. Cu mai mult de 500 de ani în urmă ferestrele au fost zidite, iar lumina a fost lăsată să treacă doar prin crenelurile înguste. Frescele dovedesc faptul că aici era cândva corul, zidit în timpul fortificării bisericii. O scară săpată în masivitatea zidului exterior al turnului duce la nivelul superior. Calea către catul de apărare trece pe lângă cămara de slănină care stă goală de multe decenii. Catul de apărare oferă imagini magnifice ale Netuşului şi ale satelor vecine. În trecut, în caz de pericol, de aici pornea semnalul de alarmă pentru paznicii cetăţilor învecinate.După coborâre, în partea de vest a corului multe alte surprize aşteaptă să fie descoperite.
