Dealu Frumos / Schönberg

Basilica romanică cu trei nave construită în sec. al XIII-lea a fost semnificativ modificată în 1500 prin adăugarea sistemelor defensive. Clădirea iniţială fără turn primeşte în partea de vest un donjon masiv cu cat de apărare, iar zidurile corului sunt atât de bine întărite, încât aici se poate construi un alt turn defensiv. În acelaşi timp navele laterale sunt înălţate, iar biserica capătă aspectul de hală şi este acoperită cu bolţi în plasă nervurate. Tot acum se construieşte şi zidul de incintă cu patru turnuri de colţ, probabil în locul unui sistem mai vechi. Casele fortificate din sec. XVI şi XVII au fost folosite parţial şi ca spaţii de locuit. Ansamblul este completat în partea de sud prin construirea în 1914 a casei comunale. Crucifixul din 1425, aflat deasupra arcului de triumf se pare că provine de la un altar din perioada pre-reformă.

Așezarea

Trecând peste dealurile împădurite de pe marginea văii pârâului Hârtibaciu dai peste satul Dealu Frumos. Zidurile albe şi acoperişurile roşiatice ale bisericii fortificate tipice Transilvaniei şi care s-au păstrat foarte bine pot fi zărite de departe.

Ansamblul a fost construit în centrul satului pentru a fi uşor accesibil tuturor locuitorilor în caz de atac. Dacă rămânea suficient timp, inclusiv animalele erau adăpostite în spatele zidurilor, pentru a nu cădea în mâinile inamicilor. Alimentele, cerealele şi slănina erau depozitate şi ele în fortificaţie. În prima jumătate a sec. al XVI-lea curtea a trebuit lărgită pentru a putea adăposti populaţia în creştere a satului. 100 de ani mai târziu o altă parte a zidului a fost mutată spre exterior pentru a face mai mult loc cămărilor de provizii. La desfacerea şi rezidirea fortificaţiilor a participat întreaga comunitate, în timp ce de întreţinere se ocupau pe sectoare diferitele bresle din sat.

Activități

La inițiativa Universității de Arhitectura și Urbanism „Ion Mincu” din București, în biserica fortificată din Dealu Frumos a fost înființat un „Centru de Studiu pentru Arhitectura Vernaculară”. Studenții la arhitectură au posibilitatea de a desfășura, la prima mână, activități de conservare și restaurare in situ. În plus, în biserica fortificată au loc regulat evenimente pe teme de arhitectură. Astfel, atât studenții cât și vizitatorii interesați au o șansă unică de a urmării procesul de restaurare.