Din bazilica romanică din secolul al XIII-lea s-au păstrat doar nava centrală și corul pătrat. Bazilica a devenit o biserică-sală în secolul al XV-lea, după ce au fost demolate navele laterale și au fost zidite arcadele. Mai recent s-a adăugat câte un portic la intrările din nord și din sud. Biserica a fost odinioară împrejmuită de un zid defensiv de șase până la șapte metri înălțime, ridicat în prima jumătate a secolului al XVI-lea, având forma unui patrulater neregulat, cu turnuri în fiecare colț. Pe la 1800 s-au demolat unele părți ale zidului defensiv din vest pentru a construi o primărie. Un secol mai târziu a fost demolat și ceea ce mai rămăsese din zidul din v
est precum și turnul din sud-vest pentru a construi o școală. De asemenea, au fost demolate turnul din partea de nord-est precum și poarta, rămânând doar turnul din sud-est. Turnul din nord-vest, transformat în donjon, s-a prăbușit mai târziu; acesta a fost înlocuit cu un turn-clopotniță între anii 1848 și 1858. Clopotul din 1570 este o donație din partea primarului Mauritius Ludwigs din Rupea. La Mercheașa s-au păstrat două statui din lemn din perioada pre-reformată, reprezentând o madonă cu un remarcabil drapaj din prima jumătate a secolului al XV-lea, precum și un crucifix mare din perioada de trecere de la gotic la Renaștere. Orga a fost confecționată de Johannes Prause în anul 1788 și mărită la zece registre de W. Hörbinger în 1887.
