La începutul lunii octombrie a avut loc un nou eveniment organizat de Fundația Biserici Fortificate a Bisericii Evanghelice din România – de această dată la Cincșor (Kleinschenk). Ce a fost special aici: o combinație reușită între artă, literatură, muzică și istorie – desigur, completată de o ofertă gastronomică ce nu a lăsat nimic de dorit.
La Cincșor, Carmen Schuster – una dintre „întoarsele acasă”, cum îi numesc sașii pe cei reveniți – a renovat fosta școală evanghelică (o clădire proiectată de arhitectul Fritz Balthes), fosta casă parohială și câteva gospodării săsești din jur. Astfel, a luat naștere un ansamblu în centrul căruia se află biserica fortificată din Cincșor – așa-numita Biserică culturală din Cincșor. În felul acesta, micul sat a devenit o atracție turistică.
Carmen Schuster este însă și curator eclezial al Bisericii Evanghelice, lucru ce s-a simțit clar în discursul ei de bun venit adresat celor aproximativ 100 de oaspeți. Cu multă pasiune, ea a pledat pentru dezvoltarea unor concepte noi care să asigure păstrarea celor peste 160 de biserici fortificate din Transilvania. Este nevoie de idei și de oameni care nu doar să întrețină aceste clădiri, ci și să le facă atractive pentru oameni de diverse origini – pentru ca aceștia, la rândul lor, să se implice în protejarea lor. Proiectul de la Cincșor este un exemplu foarte bun în acest sens.
Ziua în care a avut loc Transilvanian Brunch a marcat și încheierea Săptămânii artiștilor de la Cincșor. Timp de o săptămână, opt artiști plastici din Germania și România au fost oaspeții parohiei evanghelice din Cincșor, ai asociației CONTRAFORT și ai caselor de oaspeți din sat. Tema ediției din acest an a fost reflecția creativă asupra naturii, privită în unicitatea ei transilvăneană. Selecția artiștilor și conceperea expoziției FLORILEGIUM poartă semnătura artistei și expertei în artă Elisabeth Ochsenfeld.
Lucrările expuse pun în valoare unicitatea acestui loc special – biserica din Cincșor. Vernisajul a fost completat de un dialog literar între autorul Mircea Mihăieș și Oana Maria Doboși, manager cultural și proprietară a cunoscutei librării timișorene „La două bufnițe“. Scopul a fost apropierea publicului de carte și de lectură, într-o epocă dominată de mediul digital. Biblioteca din fosta școală evanghelică proiectată de Fritz Balthes oferă un cadru ideal pentru asemenea întâlniri – un spațiu în care cititorii, autorii și iubitorii de carte se reunesc.
Totuși, în centrul acestei zile culturale s-a aflat biserica fortificată din Cincșor. Cristian Cismaru, managerul Fundației Biserici Fortificate, i-a ghidat pe oaspeți prin incintă și le-a explicat, într-un mod captivant și expresiv, semnificația acestor construcții speciale ale sașilor transilvăneni. Turul s-a încheiat cu un joc-quiz realizat de colega sa, Andreea Mănăstirean, dedicat cetății din Cincșor. Cunoștințele despre biserica fortificată sunt verificate într-un mod ludic. Deși conceput pentru copii, părinții s-au implicat cu entuziasm, motivându-și astfel copiii să descopere biserica fortificată din Cincșor.
Pe diferite căi, oaspeții au fost familiarizați cu conceptul de Biserică culturală. Elisabeth Ochsenfeld i-a prezentat pe artiști și lucrările lor în interiorul bisericii. Creativitatea, limbajul vizual personal și fantezia artistică au căpătat aici un spațiu propriu – rezultând un potpourri colorat de expresii unice ale creativității. Astfel, biserica devine un loc primitor pentru oameni foarte diferiți.
Momentul de încheiere a fost concertul formației BYRON DUO – Dan Byron și Sergiu Mitrofan. O trupă considerată de unii spectatori drept una dintre cele mai originale din România, fapt confirmat și de entuziasmul cu care publicul a cântat alături de ei la unele melodii. Merită menționat și faptul că formația a descoperit orga Samuel Mätz din Cincșor, pe care a folosit-o pentru una dintre piesele sale.
Ne întoarcem astfel la cuvântul de deschidere al lui Carmen Schuster, care vede în conceptul Bisericii culturale o oportunitate excelentă de a ancora patrimoniul cultural săsesc – în special bisericile fortificate – în conștiința publicului românesc și internațional, dezvoltând în același timp un simț al valorii acestor monumente culturale unice. Noi forme de utilizare a bisericilor fortificate pot contribui la acest scop. Desigur, pentru a le pune în practică sunt necesare condiții speciale și oameni profund dedicați – dar aceasta este o altă poveste.
Autor: Hans Königes
