Fortificarea bazilicii romanice târzii, ridicate la sfârşitul sec. al XIII-lea, s-a petrecut devreme: navele laterale au fost demolate, iar peste nava principală şi peste turn s-au ridicat caturi de apărare. Corul va fi înălţat şi el în 1500 cu un cat de apărare, prevăzut cu maşiculiuri. Imaginea actuală a bisericii este îmbogăţită de turnul ridicat în 1847. Interiorul îngust şi înalt impresionează prin proporţiile sale, subliniate de tribuna pe două niveluri de pe partea de nord, realizată între 1680-1775, ale cărei panouri au fost pictate de familia Rössler, bunic şi nepot. Zidul de fortificaţie din sec. al XIV-lea a fost prevăzut cu 4 turnuri şi cămări pentru provizii pe partea interioară.
Aşezarea
Versurile “Transilvania, fund de mare al unei inundaţii de mult restrase, o mare de spice care se odihneşte acum la pieptul raiului” din imnul “Transilvania, dulce casă” spune povestea unei mări care acoperea regiunea în mezozoic. Biserica fortificată Buneşti a fost construită din rocă marină sedimentară, fosilele vizibile în zidărie purtând mărturia acelor timpuri. În schimb, casele ridicate în aceeaşi perioadă erau construite din lemn. În timpul atacurilor mereu însoţite de incendieri, sătenii se refugiau în fortificaţia rezistentă la foc.
În vremuri de restrişte turnul masiv servea şi drept adăpost preotului. Pereţii încă mai poartă inscripţionate cuvinte de îmbărbătare, scrise în acele vremuri îngrozitoare. Preotul Johannes Nösner a scris aceste înţelepte vorbe, în timp ce se adăpostea în încăpere: „Hör! Hast Vor eIne gVte SaCh, aber`s geht Von statt geMaCh, fahre getrost fort, nICht Verzag, es fäLLt keIn aLt EICh aVff eInn SChlag”. (Ascultă! Eşti pe drumul cel bun, chiar dacă mersul e încet, nu dispera, nici un stejar bătrân nu cade sub o singură lovitură). Literele accentuate în textul original sunt numere romane, care fomează anul 1680.
Activități
- 2010-2014 Proiect cu finanțare europeană
