Valchid / Waldhütten

Biserica sală cu cor poligonal datează din 1390. Mai târziu este construită şi sacristia, iar în 1441 este realizat pe partea de vest un portal în arc ogival, bogat structurat. Clădirea bisericii nu a fost niciodată fortificată, dar ansamblul a fost înconjurat în 1600 cu un zid de incintă, astăzi de circa 6m înălţime, protejat de 5 turnuri de apărare. Turnul de est cu şase niveluri şi cat de apărare din lemn a servit în acelaşi timp ca turn de poartă şi clopotniţă. Doar turnul de sud s-a prăbuşit la sfârşitul sec. al XIX-lea, celelalte păstrându-se până azi. Interiorul navei bisericii este definit de bolţile a vela clasicizate, iar corul păstrează încă bolta în plasă pe nervuri de cărămidă din 1507. Mobilierul din care fac parte altarul cu tribună pentru orgă, amvonul şi cristelniţă datează de la începutul sec. al XIX-lea.

Așezarea

Satul Valchid se ascunde într-o vale secundară a râului Târnava Mare. În sec. al XIV-lea a fost ridicată aici o biserică în stilul pre-reformă, construcţie care se păstrează şi astăzi. Este înconjurată de un zid de fortificaţie şi are mai multe turnuri de apărare.Încă de la început vremurile nu au fost blânde cu Valchidul, dar acesta este doar un alt exemplu de istorie zbuciumată în regiune. Prima referinţă documentară datează din 1371 şi relatează despre încercarea de stingere a unei dispute cu privire la proprietatea asupra terenului cu un sat vecin. Conflictul s-a tot repetat de-a lungul următorilor 450 de ani. În 1605 satul şi biserica au fost jefuite de către trupele aflate în trecere. În 1776 se încheie în final disputa asupra terenurilor, dar numai câţiva ani mai târziu întregul sat este distrus de foc. La final de sec. XIX comunitatea care trăia din viticultură este crunt lovită de atacul de phylloxera, care distruge numeroase vii. Mai mult de jumătate dintre locuitori se văd nevoiţi să emigreze.