Boian / Bonnesdorf

Biserica din Boian a fost ridicată în jurul anului 1400, dar este dificil de spus care părţi din construcţia iniţială se păstrează şi azi. Se ştie însă că pe la 1500 edificiul de cult a fost fortificat, peste cor construindu-se un cat de apărare. Zidul de fortificaţie a fost prevăzut cu drum de strajă, parţial dezvoltat pe două niveluri şi întărit cu turn de poartă. Acesta servea şi de clopotniţă şi avea intrarea protejată de o hersă (grilaj culisant din lemn, întărit cu fier).

Un detaliu interesant de remarcat este decorarea cornişei cu cărămizi poziţionate în unghi, metodă des întâlnită la bisericile ortodoxe din Moldova şi Muntenia.

Atât la turnul de poartă, cât şi deasupra intrării de nord a bisericii se află blazonul lui Ştefan cel Mare, sub a cărui domnie s-a aflat şi Boian pentru scurt timp.

Aşezareabonnesdorf2016_wappen

Nu e ceva obişnuit să găseşti simbolul bourului la intrarea într-o biserică evanghelică. Şi totuşi la Boian, pe portalul de nord al bisericii fortificate, se află sculptat simbolul Moldovei sub foma reliefurilor a două capete de bour. Spre deosebire de majoritatea satelor săseşti, localitatea nu era situată pe Pământ Crăiesc (teritoriu săsesc autoguvernat), ci ţinea de Comitatul Cetăţii de Baltă. Coloniştii Pământului Crăiesc îi erau supuşi doar regelui Ungariei şi se bucurau de un statut deosebit şi de privilegii, pe când locuitorii comitatelor, unităţi administrative ungureşti, erau iobagi aflaţi sub autoritatea lordului feudal. În 1498, Regele Ungariei, Matei Corvin dăruieşte Domeniul Cetatea de Baltă voivodului moldovean Ştefan cel Mare. Acesta sprijină finalizarea masivei fortificaţii din jurul lăcaşului sfânt, lucru sugerat de prezenţa blazonului său, capul de bour.