Ghimbav / Weidenbach

În aşezarea fondată deja din sec. al XIII-lea de către Cavalerii Teutoni se găseşte din sec. al XV-lea o bazilică gotică, rezultată din reconstrucţia unei clădiri romanice anterioare. În etapa de fortificare aceasta a fost înconjurată cu zid de apărare cu cinci turnuri defensive, cărora puţin mai târziu li s-a adăugat un zwinger şi un şanţ cu apă, iar turnul bisericii a fost prevăzut cu guri de tragere. După distrugerile din 1658 biserica a fost reconstruită în forma ei iniţială. Totuşi bolta navei datează doar din 1775. Din perioada gotică de construcţie se păstrează compoziţia planimetrică, plastica ferestrelor, bolta nervurată în cruce gotică a corului și calota a vela a absidei. Din perioada de reconstrucţie datează acoperişul în formă de piramidă retezată al turnului cu nivel pentru clopote.

Amenajarea interioară este de sec. XVIII-XIX. Unică în Transilvania este pictura ornamental-florală din 1902, care acoperă cu culoare zidurile şi bolţile spaţiului interior gotic.

Așezarea

Ghimbavul se află la câţiva kilometri distanţă spre vest de Braşov, în mijlocul Ţării Bârsei. Din cauza poziţiei sale geografice aproape de graniţa naturală a arcului carpatic, regiunea a fost des ameninţată de atacuri armate în sec. XV şi XVII. Pentru a face faţă pericolelor, biserica a fost reconstruită şi pregătită pentru apărare, la fel ca multe altele din zonă. Pe lîngă fortificarea propriei cetăţi, locuitorii Ghimbavului trebuiau să participe şi la construirea sistemelor defensive ale Braşovului.

Între 1599 şi 1611 aşezarea a fost arsă din temelii de două ori şi de alte două ori a fost prădată. În 1612 cetatea bisericească a trebuit predată fără luptă. Iar în 1658 tătarii din Crimeea au asediat din nou fortificaţia. După negocieri, celor peste 900 de săteni din cetate le-a fost promisă trecerea liberă. Însă promisiunea nu a fost ţinută, iar apărătorii au fost ucişi sau deportaţi la porţile Braşovului. Acolo, dintre cei oferiţi spre răscumpărare, 155 au fost eliberaţi din captivitate de către locuitorii braşoveni.