Ridicată în sec. al XIII-lea ca basilică nefortificată cu trei nave și absidă, biserica este protejată începând cu sec. al XV-lea cu un zid de incintă cu turnuri de apărare. Mai târziu și biserica însăși a fost fortificată prin demolarea navei laterale de nord și înlocuirea planșeului de lemn al navei principale cu boltă cilindrică cu rețea de nervuri. În locul absidei a fost ridicat la mijlocul sec. al XVI-lea un cor cu închidere poligonală, care a fost înălțat cu două caturi de apărare. Fragmente de picturi ornamentale au rezistat până astăzi pe zidurile exterioare. În 1800 biserica a fost extinsă spre vest cu o treime, iar șase ani mai târziu a fost construit turnul clopotniță în partea de vest. Fortificațiile au fost demolate complet 100 de ani mai târziu. Pe partea de est a bisericii zidul de incintă a fost înlocuit de clădirea școlii.
Bolta cilindrică a navei principale și bolta în cruce a navei laterale se păstrează și azi. Deosebit de valoroase sunt amvonul baroc și altarul din 1776.
Aşezarea
În sec. al XVI-lea Şeica Mare era o comună renumită în Transilvania, care se bucura de privilegiul de a ţine târg. În anul 1525 regele Ungariei autorizează găzduirea bâlciului de iarnă. Acest lucru constituia un privilegiu deosebit, deoarece astfel satul se afla sub protecţia nemijlocită a regelui. Iarmarocurile erau evenimente de importanţa majoră pentru societatea rurală, atrăgând meșteșugari, negustori, cumpărători și curioși din întreaga regiune. Ce tablou pitoresc: ceramică decorată, bijuterii fabuloase aşezate pe valuri şi voaluri de mătase colorată şi numeroase bucate alese.
Mai mult, satul dispunea şi de dreptul de viaţă şi de moarte asupra locuitorilor săi. În acest sens a fost ridicat un stâlp al infamiei, un turnuleţ de 6m cu patru nişe, de care cei ce încălcau legile erau legaţi de gât cu inele de fier. Deşi stâlpul a fost ulterior dărâmat, el rămâne în istoria satului, precum susţine Rosel Potoradi, un simbol nemuritor al faptului că Şeica Mare a fost ridicată la nobilul rang de comună liberă cu drept de iarmaroc.
