La Romos exista o bazilică romanică încă din secolul al XIII-lea. Transformarea acesteia într-o biserică-sală cu cor poligonal, din ale cărui bolți s-au păstrat doar două console, a avut loc pe la 1500 cu ajutorul administrației celor Șapte Scaune. Biserica a fost lărgită către vest între 1816 și 1819, când a fost zidit și portalul sudic. În plus, a fost construit și un turn-clopotniță. În cadrul săpăturilor care s-au făcut în cimitir în 1910, au fost decopertate fragmente ale unui zid de incintă solid, acestea fiind încă vizibile în partea de sud-vest. Altarul baroc provine din 1740, iar în 1783 a fost refăcut. În cadrul unor lucrări de reparații la altar, efectuate de Carl Fries din Sebeș în anul 1865, acesta a fost completat cu două tablouri ale pictorului Johann Reumann din Orăștie. Când altarul a fost restaurat în anul 1902, au mai fost adăugate încă două sculpturi în lemn reprezentându-i pe Sf. Petru și Sf. Pavel.