Clădirea bisericii din Daia (care aparține de Consistoriul Districtual Sighișoara), împreună cu fortificația și turnul clopotniță se află în atenția Fundației Biserici Fortificate încă de mai mulți ani. Grație sprijinului financiar acordat prin „Ambassador’s Fund for Cultural Preservation” (AFCP) (Fondul ambasadorului SUA pentru conservarea patrimoniului cultural) s-au putut realiza câteva măsuri importante de restaurare. Cea mai recentă realizare a fost salvarea acoperișului bisericii.
Printr-o donație suplimentară de 24.900 USD acordată de Crăciun în 2018, Ambasadorul Statelor Unite, excelența sa domnul Hans Klemm, un vechi prieten și susținător al bisericilor fortificate transilvănene, a sprijinit lucrările de restaurare și conservare la biserica fortificată din Daia. Lucrările de reparare a acoperișului bisericii s-au încheiat în toamna anului 2019. Au fost înlocuițe parțial bârnele șarpantei acoperișului precum și două treimi din țiglele-solz de pe acoperiș. În plus, casa scării care duce la acoperiș a fost renovată, iar acoperitorile contraforților au fost înnoite. Pe lângă lucrările de la acoperiș, s-a realizat și o îmbunătățire a sistemului de drenaj pentru întregul complex.
Lipsa forței de muncă și a materialelor îngreunează progresul lucrărilor
Sebastian Bethge, reprezentantul pentru protecția patrimoniului din cadrul Fundației Biserici Fortificate, și-ar fi dorit să încheie lucrările de reabilitare a depozitului de fructe și a zidului de incintă tot anul trecut. Din păcate, țiglăria din Hosman și-a suspendat, între timp, activitatea, iar țiglele-solz produse manual sunt fabricate momentan doar la manufactura de țigle de la Apoș de lângă Agnita. Această ultimă unitate de producție din regiune caută cu disperare mână de lucru pentru a-și onora comenzile. Astfel, la Daia, pentru a putea termina lucrările de reparații la acoperișul navei, au fost „împrumutate” țigle de la depozitul de fructe.
România are una dintre cele mai scăzute rate a șomajului din Uniunea Europeană, mai puțin de 5%. În urma aderării României la Uniunea Europeană, sute de mii de oameni au profitat de libertatea de mișcare și au plecat să-și caute norocul în alte țări europene. Printre acești migranți se numără personal calificat din domeniul construcțiilor care lipsește acum din România. „Ceea ce pentru șansele unora poate fi considerat un noroc, pentru alții – mai ales în ceea ce privește domeniul construcțiilor – este o pacoste“, astfel descrie Sebastian Bethge situația. „Cu toate acestea, vom lucra și pe viitor, în măsura în care va fi posibil, cu ateliere locale și cu forța de muncă din regiune”.
