Despre colaborarea cu Tudor Pavelescu si echipa – Modul28

(Sibiu, Februarie 2022)

Fundatia Biserici Fortificate (FBF):  Clădirile istorice au jucat un rol important în portofoliul dumneavoastră încă de la începutul activității în domeniul arhitecturii. Ne poți spune de unde s-a născut această pasiune?

Besprechung bei Modul 28

Întâlnire la Modul 28

Arh. Tudor Pavelescu (TP): Da, așa este. Cea mai mare parte a activității noastre în acest moment este în domeniul clădirilor istorice. Unul dintre motivele pentru care am vrut să obțin autorizarea pentru a putea lucra pe monumente istorice a fost oportunitatea de a experimenta lucrul cu tehnici tradiționale de construcție, și de a dezvolta o metodă de abordare a proiectării de arhitectură bazată pe experiență. Intervențiile pe clădiri istorice impun o anumită decență și o asumare pe care le consider esențiale în proiectarea de arhitectură contemporană. Astfel, pentru noi patrimoniul este un mediu bun de învățare.

Mă mai ajută și faptul că vorbesc limba Germană și uneori clienții din regiune sunt și ei vorbitori de limbă Germană, și astfel facilitează cooperarea în stabilirea ambițiilor arhitecturale, de ambele părți.

Modell Kirtsch/Curciu

FBF:  Bisericile Fortificate din Transilvania au obținut un rol special în rândul proiectelor voastre. Cum au ajuns ele in centrul preocupărilor voastre?

TP: Interesul meu pentru aceste clădiri de patrimoniu a început în perioada în care am lucrat cu arhitectul Dr. Hermann Fabini. La acea vreme lucram deja la proiecte pentru Boian și Râșnov, iar o mare parte din proiectul nostru a fost implementat și în Șelimbăr. Așa că am fost în strânsă legătură cu bisericile fortificate pentru o lungă perioadă de timp. Preocuparea noastră pentru patrimoniul săsesc transilvănean este alimentată în primul rând de oportunitatea de a studia structuri istorice medievale. Intervențiile de punere în siguranță a bisericilor fortificate nu aduc în discuție doar reparații de rutină, ci presupun colaborarea cu o gamă largă de specialiști pe teme ce țin de structura de lemn a acoperișurilor, parament, elemente decorative din piatră.

Astfel, de aproximativ trei ani, lucrăm împreună cu Fundația Biserici Fortificate. Am început cu diverse lucrări în cadrul programului de acoperișuri, dintre care amintesc intervenția de la Ruși, prima realizată în cadrul biroului și una dintre cele mai cunoscute clădiri de acest tip din zona Sibiului, cea de la Ormeniș, o biserică a cărei caracteristică distinctivă este pictura murală descoperită sub stratul de tencuială, și cea de la Bruiu, ansamblul de cele mai mari dimensiuni ce a fost lucrat în birou în cadrul programului.

Paralel, tot în colaborare cu FBF, ne-am lansat și într-un proiect pilot de utilizare adaptivă pentru biserica fortificată din Curciu și începând cu anul acesta am preluat, adaptat și definitivat proiectele de arhitectură de la Movile și Brădeni.

FBF: Ce înseamnă „reutilizare adaptivă”?

Tudor: Este vorba despre extinderea utilizării clădirilor istorice existente. În toate cele trei cazuri, scopul este de a extinde utilizarea clădirilor pentru cazare peste noapte. Intenția principală este aceea de a reactiva clădirile de patrimoniu și a le extinde durata de viață prin atribuirea unei noi funcțiuni, în cazul excepțional în care funcțiunea pe care au servit-o în trecut nu mai poate fi recuperată. În urma exodului sașilor din Transilvania, bisericile fortificate s-au transformat treptat din clădiri de cult în puncte turistice, însă aceeași modificare nu s-a extins și asupra diverselor anexe din interiorul fortificațiilor. Programul de reutilizare adaptivă completează caracterul turistic al ansamblurilor prin modificări minimale, atente la context și realizate în conformitate cu teoria contemporană a restaurării, cu rolul de a facilita un grad de confort care să permită locuirea temporară în interiorul ansamblurilor.

Este deosebit de important să respectăm întotdeauna structura originală a clădirii și – după cum a spus un coleg – să facem din „respectul cu care se integrează noul în vechi” o regulă de bază. În cazul intervenției de la Curciu de exemplu, primul proiect de acest tip pe care l-am lucrat, intenția noastră a fost aceea de a păstra imaginea frontului istoric la interiorul zidului de fortificație, prin rezolvarea tuturor funcțiunilor în interiorul celor trei clădiri existente. Când a devenit evident că acest lucru nu este posibil fără anumite compromisuri, atenția noastră s-a concentrat asupra unei noi construcții exterioare, care respectă limita frontului existent, cornișa clădirii alăturate, și se definește prin imaginea fragmentară, în contrast cu arhitectura de zid tipică ansamblului. Intervenția de la Movile este un exemplu ce permite rezolvarea noii funcțiuni exclusiv în interiorul clădirii asupra căreia se intervine, în acest caz Turnul de Nord. În acest caz propunerea de arhitectură se concentrează pe a nu altera volumetria încăperii și percepția spațiului la interior. Brădeni este un caz particular, în care se intervine pe toate cele patru anexe ale fortificației, și în care este posibilă formularea unui concept unitar de arhitectură.

FBF: Câte persoane din echipă sunt implicate în Curciu, Brădeni și Movile?

TP: Toate! Întreaga echipă este, de asemenea, foarte interesată de acest lucru. În prezent suntem șapte persoane, inclusiv eu. Strategia abordării proiectelor în birou s-a modificat odată cu creșterea echipei, și în prezent parcurgem tranziția de la a lucra pe proiecte individuale la a îmbina abilitățile și punctele forte ale fiecăruia dintre noi pentru a lucra integrat, end to end,  pe proiecte de o complexitate diversa. Tocmai această metodă ne permite să abordăm proiecte de dimensiuni mari, așa cum este ansamblul de la Brădeni, iar acest tip de proiecte sunt cele care ne-au unit ca echipă. Considerăm că diversitatea noastră,  atât pe plan personal cât și profesional reprezintă un avantaj.

 

FBF: În ce stadiu sunt aceste trei proiecte în momentul de față?

Tudor: Fiecare se află în stadii diferite.

În Curciu am început mai devreme, motiv pentru care acolo există un progres mai clar. În Movile lucrăm în perechi, iar în Brădeni suntem o echipă mai mare pentru că este vorba de mai multe clădiri.

Kirtsch_TP

Curciu / Kirtsch

Proiectul de arhitectură de la Curciu este deja pregătit pentru a primi avizul din partea Comisiei Naționale de Conservare a Patrimoniului și sperăm că vom primi avizul final în luna martie.

Proiectele de la Movile și Brădeni, au fost preluate de către biroul nostru în urma unei colaborări anterioare pe care Fundația a avut-o cu un alt birou de arhitectură . Acestea vor fi adaptate sistemelor noastre de valori în reutilizarea monumentelor istorice.

Kirtsch / Curciu

Curciu / Kirtsch

Adaptarea a fost una relativ ușoară, dar trecută prin filtrele arhitecturale și inginerești proprii care schimbă într-o oarecare măsură ”fața” proiectului. Contactul direct și permanent al biroului cu realitatea acestor tipuri de monumente arhitecturale ne-a permis o propunere mai apropiată de caracteristicile necesare de intervenție – chiar dacă vorbim de sistemul de consolidare, sau de modalitatea de amenajare a unității de cazare. Și aici pot să amintesc problemele structurale de la Movile care au avut nevoie de analizare și regândire chiar de mai multe ori. Odată cu stabilirea tuturor soluțiilor optime urmează etapa firească, obținerea avizului Comisiei Naționale de Conservare a Patrimoniului, care sperăm că o să vină cât de repede. Să îndeplinim scopul final: salvarea și refuncționalizarea clădirilor celor două ansambluri.

FBF: Când preconizezi că aceste proiecte vor putea intra în faza de execuție?

TP: Cu excepția Bisericii Fortificate din Movile, Curciu și Brădeni sunt monumente istorice de categoria A, pentru care trebuie să se obțină autorizații de la comisia națională. Așadar – după schimbările politice de la București – depinde foarte mult și de momentul în care se formează comisiile și cine semnează și când. Nu putem anticipa foarte clar în acest moment cât va dura acest proces. Dar sperăm foarte mult să începem lucrările de construcție în primăvară la Curciu, urmând ca până cel târziu în toamnă să debutăm și cu celelalte două șantiere.

FBF: Și apoi care este calendarul ulterior? Când se va putea spune că proiectul este finalizat?

TP: Când clădirile vor fi restaurate, privind lucrările strict din punct de vedere arhitectural, am putea spune că acesta este finalizat. Dar vorbind despre un proiect de utilizare adaptivă, acesta nu este cu adevărat terminat până când fiecare clădire își întâmpină primii oaspeți și sunt în completă funcțiune. Până atunci, în afară de arhitect, sunt implicate multe alte persoane, și în special echipa Fundației Biserici Fortificate care lucrează în paralel la strategia de comunicare a proiectului, la dezvoltarea modelului operațional și cel de business, lucruri care necesită egală atenție în cadrul acestui proiect complex.

FBF: Care sunt perspectivele de cooperare viitoare cu Fundația Biserici Fortificate și EKR?

TP: Întreaga noastră echipă este foarte interesată de proiecte viitoare în acest domeniu! La urma urmei, acestea sunt clădiri cu o mare valoare istorică. Suntem foarte încântați că putem fi un exemplu pentru alți arhitecți cu proiectele noastre. Fundația este un client important pentru noi, deoarece personalul de acolo înțelege responsabilitatea pe care o are un arhitect și este important pentru ei ca totul să fie făcut corect și să respecte standardele internaționale de restaurare și conservare a monumentelor istorice.

FBF: Vă mulțumim foarte mult pentru interviu!

Tudor PavelescuArhitectul Tudor Pavelescu are 37 de ani și este din Sibiu. În orașul său natal, conduce biroul de arhitectură Modul 28. În ceea ce privește lucrările asupra clădirilor istorice, este puternic influențat de anii de formare cu Dr. arh. Hermann Fabini și a avut posibilitatea de a dobândi experiență în străinătate, în Germania, Anglia, Italia, Spania și Turcia.

 

 

Interview și Imagini: Stefan Bichler / Modul 28